Toti avem cate un prieten ce are un prieten ce are o cunostinta ce a fost refuzata intr-un magazin de paine, pe undeva prin Harghita, pe motiv ca a cerut o paine in romana. E un fapt binecunoscut ca n-ai nici o sansa sa mananci o paine in Harghita daca tot ce stii in maghiara e “Nem to dom”. Sau “boszmeg”. Sau “laf…” dar divaghez.

Am constatat in mini vacanta de Paste cat de bulangii sunt de fapt ungurii. Cum mergi din Oradea spre granita, pe Calea Borsului, vezi reclame ba la un hotel in Ungaria, ba la nu stiu ce AquaPark din Ungaria. Reclame scrise – evident – in romana. Mai mult, acolo cica si angajatii vorbesc romaneste si cica ar accepta si lei, nu numai forinti. E clar, mi-am zis, astia vor sa ne infometeze prin Harghita, ca mai apoi sa ne ia banii. Bulangii.

Dar dovada categorica ca sunt bulangii cu adevarat am gasit-o putin mai incolo, la 500 de metri dupa granita. E acolo o tutungerie unde niste unguri iti vand tutun chiar daca vorbesti numai romaneste. Accepta si lei, nu-i problema, numai sa cumperi de la ei tutun. Si atunci m-a lovit: bai, astia vor sa ne omoare. Nu ne vand paine, da’ tutun vand cat putem duce. E clar ca vor sa nu mancam ci sa fumam si sa ne imbolnavim de inima si plamani. Bulangii, evident.